Ultima serie de Recomandări a fost prin martie şi ne-am gândit că ar fi cazul să mai venim cu ceva noutăţi de pe alte bloguri. Aşadar:

1. 50 Life Secrets and Tips O listă cu 50 de lucruri care te ajută în viaţă dacă înveţi să le faci. Majoritatea nu sunt nişte obiective greu de obţinut, însă sfatul meu ar fi să nu te entuziasmezi prea tare să încerci să le faci pe toate într-o zi. Ia-le pe rând :)

2. The Secrets of Changing the World Te-ai gândit vreodată cum ar fi să schimbi lumea? Probabil că da, însă pun pariu că te-ai gândit mai mult cum s-o faci decât ce însuşiri ar trebui să ai. Articolul dezvoltă 5 trăsături pe care le posedă oamenii ce încearcă să schimbe lumea.

3. Are you like most guys? “Most guys haven’t opened a book since high school”.  Chestia asta merge şi pe la noi. Dacă citeşti TopHabits, părerea mea ar fi că nu eşti like most guys. Însă ar fi doar părerea mea. Ca să te convingi şi să te simţi mai bine pentru ceea ce eşti, poţi arunca o privire peste articol. Da domnişoarelor, ştiu că şi voi citiţi TopHabits. Pentru cine credeţi c-am pus poza cu bebeluşul?

4. Robin Sharma: Învăţăm sau regresăm Recent am fost la Empower Live, (Alexandra ne spune cum a fost) şi am apreciat sfatul lui Eusebiu Burcaş de a citi cât mai mult dacă vrem să reuşim în viaţă. Articolul e construit pe aceeşi idee: “Nu imbatranesc decat aceia care isi pierd dorinta de a progresa si curiozitatea naturala.”

5. the best goal is no goal O afirmaţie surprinzătoare venind din partea lui Leo Babauta, un blogger extrem de cunoscut pe partea de dezvoltare personală în întreaga lume. Veţi afla de ce crede asta citindu-i articolul.

6. Mic ghid cum să îţi alegi facultatea Dacă aş fi urmat paşii propuşi de Mihai, probabil că acum n-aş mai fi la Poli. Corupt de viaţa de cămin, oamenii faini şi şantajul intelectual trebuie să recunosc: eu nu mai am scăpare :) Însă articolul e bun de citit pentru tinerii ce se află încă în liceu. Credeţi-mă: contează al naibii de mult facultatea pe care o veţi alege. Să nu ziceţi că nu v-am spus :P

Închei articolul cu secretul succesului:

Mai sus aveţi una din prezentările de la Tedx Cluj, cu Eusebiu Burcaş, prezentare care m-a făcut să înţeleg necesitatea unei educaţii financiare. Probabil că dacă m-ai fi întrebat acum un an dacă am o educaţie financiară, ţi-aş fi spus că da. Că am studiat puţină economie şi că înţeleg unele concepte din acest domeniu.

Însă dacă mă uit acum peste cheltuielile de anul trecut, văd aşa: mulţi bani cheltuiţi pe distracţii. Probabil o să-mi spuneţi: “Hei, dar ai 21 de ani. Ce vrei, să investeşti la bursă?”. Nu; însă îmi pare rău de următoarele lucruri:

  • niciun ban dat pe o carte. Pentru mine, o carte care mă învaţă ceva e o investiţie.
  • o grămadă de bani daţi pe ţigări, băutură, distracţii. Practic, eram cetăţeanul ideal al societăţii de consum. Ba chiar, dacă mă trezeam cu o sumă în plus, mă gândeam “hei, mai am ceva bani de stricat”.

“Câţi bani mai ai de stricat?” mă întreba un prieten. “Păi, atât”. “Hai să luăm nişte ţigări la promoţie şi să mergem pe seară în Janis.” Cam ăsta era planul meu financiar săptămânal.

În ultima vreme, observ mirată că îmi este tot mai greu să urmăresc traseul prietenilor mei prin lumea asta mare. Din mulţimea de oportunităţi, fiecare merge pe drumul său, ceea ce câteodată duce chiar pe diferite continente. Într-o lume frumoasă, diversă, globalizată, prietenii mei se risipesc – trăiesc experienţe fantastice, văd locuri, cunosc oameni, iar mie mi-e greu să ţin pasul.

Să îi apreciezi pe cei din jurul tău este unul din cele mai importante lucruri pe care trebuie să le faci pentru a fi fericit, pentru a te simţi împlinit. Oricine îşi apreciează prietenii, le acordă timp, încredere, fericire şi sprijin. Cu toate acestea, la un moment dat, drumurile se despart.

De cele mai multe ori, poate fi dureros să observi cum oameni care au fost atât de aproape de tine şi care te înţelegeau sunt departe. Departe nu neapărat geografic, dar şi din punct de vedere al relaţiilor. Cum este cel mai bine să reacţionezi în această situaţie?

“The key is not to prioritize what’s on your schedule, but to schedule your priorities.”

- Stephen Covey –


Aceasta este prima parte dintr-o serie pe care doresc să o scriu legat de cum să îți simplifici viața.

De ce să îți simplifici viața în primul rând? Dacă ești ca și mine, ai de realizat multiple sarcini la lucru, în familie, în relația cu copii, în proiectele personale etc. O să ai definite zeci și sute de obiective de realizat și dorințe pe care vrei să le transpui în realitate. Nu o să reușești niciodată să le duci la bun capăt dacă nu le pui într-un sistem. În primul rând cum poți simplifica realizarea sarcinilor și proiectelor proprii?

Săndel e un băiat obişnuit. După ce s-a săturat să îşi privească prietenii de pe margine când merg la piscină, l-a spart pe Piggy şi şi-a cumpărat o groază de cărţi despre cum să înoţi. Le-a citit pe toate, a mers chiar şi la sală pentru a face muşchi şi într-o zi a făcut pasul cel mare: a sărit în apă. Din păcate, s-a dus la fund ca un topor şi a avut nevoie de câţiva prieteni ca să-l aducă pe uscat.

Întâmplarea asta l-a ambiţionat şi mai tare şi de atunci în fiecare zi se aruncă în apă, de fiecare dată mergând la fund şi având nevoie de ajutor să fie adus la suprafaţă. După un timp, şi-a rupt toate cărţile şi şi-a zis că el nu poate să înoate niciodată ca ceilalţi prieteni ai lui. Cu toate astea, continua să meargă să sară. Într-o zi, un copil văzându-l că vrea să sară l-a întrebat:

Titlul de mai sus e o glumă. N-am găsit cei 10 paşi, iar pe marginea fericirii s-au scris şi se vor scrie volume întregi. Vreau azi să vorbesc despre concepte greşite din dezvoltarea personală, concepte care nu fac decât să inducă în eroare şi să conducă până la urmă la o părere proastă despre acest domeniu.

Legea atracţiei

Când am văzut prima dată The Secret am rămas uimit: uite o chestie ce mă va scuti de muncă. Cam asta caută toţi: nişte lucruri care să-i ducă spre succes fără muncă. Iar legea atracţiei e unealta ideală pentru asta.

Din păcate, legea atracţiei nu există. În primul rând, o lege e caracterizată de universalitatea ei. Legea atracţiei nu merge de fiecare dată, chiar dacă toate condiţiile sunt îndeplinite.

Orice cuvânt pus după cuvântul lege ia o putere psihologică incredibilă. Poţi încerca ce combinaţii vrei: legea succesului, legea blabla-ului, etc. De ce se întâmplă asta? Deoarece cuvântul lege ne duce cu gândul la o valabilitate universală în orice condiţii. Dar legea atracţiei nu are proprietăţile astea. Aşa că putem judeca lucrurile ca nişte fiinţe raţionale ce suntem, sau să visăm în continuare.

Oportunităţi avem cu toţii. Unele le vedem, altele nu, iar uneori încercăm să le creăm. Unele ni le asumăm, iar altele le respingem, iar uneori doar visăm la şansa cea mare de a ne atinge visele. Cât de mult contezi tu, cu atenţia, inteligenţa, atitudinea ta şi cât de mult contează norocul în identificarea şi fructificarea oportunităţilor?

Mergi înainte, mereu înainte în viaţă. Urmăreşti un pattern mai mult sau mai puţin fidel: copil mic, frumos şi deştept foc, apoi elev, licean, student şi apoi undeva în lumea largă cu un job. Ce ne deosebeşte unii de alţii, până la urmă? Păi, oamenii cu care ne înconjurăm, câţi bani câştigăm, cât suntem de fericiţi şi de împliniţi. Toate condiţiile astea sunt îndeplinite prin diferitele oportunităţi care apar diferiţilor oameni.

Prin tot ceea ce faci, stârneşti reacţii, păreri, idei. Fiecare om pe care îl întâlneşti îţi oferă la un moment dat o oportunitate: de iubire, prietenie, sau un job cât mai apropiat de cel visat. Ceea ce eşti tu în acest moment este un fel de acumulare a tuturor acelor oportunităţi pe care ţi le-ai asumat. Şi totuşi, care este contribuţia ta în tot acest amalgam? Şi cât de mult contează norocul?

De prea multe ori amânăm să acţionăm pentru că aşteptăm vremuri mai bune. Considerăm că azi nu avem condiţiile şi resursele necesare pentru a ne pune în mişcare. Poate mâine, dar azi sigur nu. Timpul începe să treacă şi mâinele pe care îl aşteptăm nu mai apare, iar asta pentru că noi considerăm că problema e în exterior, când de fapt ea ţine în mare parte de interior.

Întrebarea incisivă e un instrument care ne ajută să ne depăşim credinţele limitative şi să găsim soluţii creative la problemele pe care le avem. Pentru a construi o întrebare incisiva există 5 paşi:

1. Gândeşte-te la ceva ce vrei să obţii, dar îţi este greu să obţii.

Exemplu: O nouă slujbă, bine plătită.

2. Ce presupui că te impiedică să obţii acel lucru?

Exemplu: E criză şi nu se fac angajări şi nici nu am destulă experienţă pentru a prinde un job bun.

Zilnic avem de făcut multe lucruri. Trebuie să rezolvăm sarcinile date de șefi, să învățăm pentru examen, să ducem mașina în service, să luăm copilul de la creșă. Ah, și să nu uit să sun pentru a-l înscrie pe prichindel la cursul de înot!

Mi-am adunat câteva reguli de eficiență personală, dintre care 5 m-au ajutat cel mai mult:

1. Începe întâi cu sarcinile cele mai neplăcute

Nu amâna din nou să termini acea situație care o ai de trimis de ceva vreme. Oricât de neplăcută ar fi, începe-o și termin-o ca să scapi odată de ea. Evitând sarcinile neplăcute le vei trage la nesfîrșit după tine și oricum până la urmă va trebui să le rezolvi. Începe și termin-o acum.

2. Pe locuri – fiți gata – foc

Acest obicei te ajută mult la rezolvarea problemelor care nu ești sigur cum să le faci: definește ce trebuie să faci, stabilește un plan simplu și fă-o! Chiar și dacă nu ai planifica totul perfect dă-i drumul. Vei putea corecta oricând din mers.

Când am avut întâlnirea cu Antonia Onacă, în urma concursului organizat de noi, ea ne-a dat la un moment dat un sfat simplu: “nu vă luaţi prea mult în serios”. La început, m-am gândit că nu-i un sfat foarte greu de urmat, că eu îl urmez deja ş.a.m.d. Însă dacă stai mai mult timp să reflectezi la acest sfat, vei observa importanţa acestuia şi vei avea altă imagine despre umorul tău personal.

Dacă te iei prea mult în serios, dezvoltarea personală devine frustrare

Una din scurtele definiţii ale dezvoltării personale e schimbare. Spunem că vrem să ne dezvoltăm personal atunci când suntem nemulţumiţi de starea în care ne aflăm şi vrem să ne schimbăm viaţa. Însă orice schimbare presupune puţin efort şi orice tentativă poate presupune un eşec.

Să luăm de exemplu lăsatul de fumat. Eu am avut o mulţime de tentative să mă las de fumat. Iar când m-am reapucat pentru prima oară, am avut o părere foarte proastă despre mine. Mă consideram un om slab, lipsit de voinţă ş.a.m.d. Şi lucrul acesta mi-a îngreunat situaţia pentru că la a doua tentativă de a renunţa la viciu, aveam în cap falsa idee că lăsatul de fumat e ceva greu, că trebuie să fii puternic ş.a.m.d. Idee falsă. Lăsatul de fumat e uşor.

Vezi întreaga arhivă